Jurnal de bebe S01E09 – Domnia Degețelului Arătător

De pe la 9-10 luni ale mele am avut revelația degetului meu arătător. Se făcea că îl puteam mișca independent de celelalte degețele și că mami și tati începeau să răspundă dorințelor exprimate prin intermediul lui. Ce tare!! mi-am zis. Uite că nu am nevoie doar de ziceri exprimate vocal ca să mă fac înțeles.

Așa că am instaurat, ușor timid la început, domnia Degețelului arătător, formă de conducere pe care mami o numește în unele zile tiranie. Dar mami exagerează, este doar un fel de monarhie absolută. Practic, degețelul este un mijlocitor al vrerilor mele pe care mami sau tati trebuie neapărat să le îndeplinească. Modul de guvernare este simplu: degețelul dictează locul și momentul acțiunii. Știu, câteodată dorințele năvălesc cu repeziciune și degețelul indică atât de multe lucruri deodată încât mami se confuzează, nu mai înțelege ce vreau, se supără și ajunge în pragul unei rebeliuni. “Dar mami, cum, nu vezi acel nimic atât de evident pe care ți-l arăt? Ok, dar nici pe acela de lângă? Și nu îmi poți da nici cartea aceea de sus? Ufff, și tot tu te superi???”.

E drept că momente ca cele de mai sus se întâmplă din ce în ce mai rar pentru că fie mă deplasez singur către ceea ce îmi doresc, (știu, nu e normal în monarhie, dar fie!) sau îmi exprim dorințele mai inteligibil și am devenit mai înțelegător cu mami. În plus, de ceva vreme încoace mă folosesc de degețel ca să îmi determin subalternii să numească lucruri din jur sau din pozele carticelelor care îmi plac atât de mult.

Totuși, dacă mami crede că asta e o guvernare despotică, stai să vada ce urmează când îmi abdica degețelul și va trona glăsciorul. Sau și mai bine, vor guverna ambii!!

PS: primele poze reale:)

Daca doriti sa cititi si alte aventuri, le puteti vedea aici: BEBE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *