Soferi printre noi (I)

Sunt unii soferi care nu stiu exact cum au luat permisul. De fapt stim cu totii, ori acum 30 de ani cand eram cinci masini pe strada la ora de varf, ori cu ceva cotizatie. Cel de mai jos nu face exceptie, si probabil ca pe langa cotizatia la politie a cotizat ceva si pe la psihologic.

Eu stiu asa: un claxon scurt te avertizez ca sunt acolo aproape, la al doilea ar cam trebui sa te opresti, iar la al treilea deja este prea prost ca sa conduci. Nu stiu de ce n-o mai fi avut rabdare inca 5 secunde sa trec eu si apoi nu avea decat sa faca cate manevre voia.

Pe scaunul din fata avea un copil cam de 10-12 ani si care probabil a fost impresionat de cat de zmeu este taticu care tocmai ii servise o lectie de viata.

2 thoughts on “Soferi printre noi (I)

  1. gh. chipail

    in tarile unde conducatorii auto se ajuta unii altii (in general cele pe care le luam de model), e o regula probabil nescrisa, insa care se aplica intitdeauna ca persoana care doreste sa parcheze sau sa iasa dintr-o parcare e lasata fara alte discutii…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *